Cresterea deosebită a popularitătii Internetului si Web-ului în întreaga lume (vezi http://www.nw.com/zone/) precum si accesul la această tehnologie deja semnificativ si în România (cel putin în mediile universitare, institutele de cercetare si scolile care au adoptat programe sprijinite de Fundatia Soros), ne-au determinat, cu putin timp în urmă, să considerăm dezvoltarea unui sit Web. Aparitia lui nu înseamnă nicidecum o simplă reactie la presiunea pietei ci o anticipare si o investitie în viitor.
Sectiunea de fată intentionează să prezinte, pas cu pas, modul în care s-a născut Agora On Line, problemele pe care le-am întîlnit si modul în care le-am rezolvat.
Cunoscînd (în mare) care ne va fi audienta în tară (lucrurile stau mult mai bine pentru românii care ne accesează din afara tării) am început să inventariem problemele pe care trebuie să le rezolve situl editurii.
Majoritatea siturilor Web din România sînt orientate să ofere stiri pe diverse teme (culturale, sportive, politice, economice, privind evenimentele de pe Net, privind companiile conectate la Net, legate de serviciile turistice), ziare electronice, buletine meteo, servicii guvernamentale sau liste de noutăti. Comertul si serviciile bancare pe Net sînt încă departe de masa critică. În România sînt practic inexistente (dacă nu considerăm magazinul virtual de pe situl România Virtuală).
Situl la care ne gîndeam trebuia, în primul rînd, să răspundă unei nevoi reale pentru un forum de discutii pe teme de informatică, pentru o bibliotecă virtuală de informatică si pentru o publicatie on line, de sine stătătoare. Avantajele trebuiau să vină din viteza cu care se publică pe Web, din largul acces la informatie si pentru cititorii nostrii din străinătate, din disponibilizarea rapidă a comunicatelor de presă, a informatiilor cu privire la viata stiintifică românească, cursuri, burse, produse de ultimă oră. Situl trebuia să răspundă de asemenea unei nevoi reale de suport on line pentru cititorii publicatiilor Computer Press Agora: informatii privind editura, planuri editoriale, abonamente, costuri pentru spatiile de reclamă, surse, actualizări sau răspunsuri la întrebări frecvente. Un prim rezultat trebuia să fie reducerea numărului de telefoane primite de redactie pentru a afla informatii de interes public.
În sfîrsit, situl trebuia să ofere o interfată pentru cresterea interactivitătii cu cititorii, pentru aflarea opiniilor lor direct, de pe Net.
Am ales ca furnizor pentru servicii Internet firma HotSoft ( http://www.hotsoft.ro/hs/ ) care a instalat pentru noi serverul WWW NCSA versiunea 1.5.1, cu interfata gateway CGI 1.1 si protocolul HTTP 1.0.
Înainte de proiectarea sitului am identificat audienta (caracterizată evident de anumite disponibilităti tehnice) si căile pentru a ajunge la ea. Posibilitătile tehnice ale celor care urmau să ne acceseze fiind foarte diferite am ajuns la concluzia că trebuie editate versiuni text pentru cei care navighează în mod text sau în mod grafic dar cu grafica inhibată pentru cresterea vitezei. Dar chiar si pentru cei care navighează în mod grafic, imaginile utilizate trebuie reduse la minimum pentru a scurta timpul de încărcare.
Am inventariat apoi uneltele si regulile formale si informale pentru a publica pe Web precum si noile concepte de design pe care le-am prezentat pe larg în dosarul "Publicînd pe Web", Byte Romania, Aprilie 1996.
Instalarea (si reinstalarea) serverului, setările, scripturile si rezolvarea problemelor de securitate au fost rezolvate de HotSoft.
Ca orice nou născut, situl trebuia să primească un nume si să aibă o adresă. Am ales Agora On Line (motivele sînt evidente, situl fiind finantat de Computer Press Agora) iar adresa usor de memorat: http://www.agora.ro/.
Structura sitului trebuia să aibă în vedere realizarea unei biblioteci virtuale si a unei publicatii on line, de sine stătătoare care urma să poarte numele sitului. Rubricile revistei trebuiau să vizeze obiectivele lui: Stiri si noutăti, Editoriale, Club (pentru discutii), Info (informatii de interes public) si sectiunea de suport on line. Biblioteca urma să cuprindă (pentru început) colectii ale publicatiilor PC Report, BYTE România CAD Report, BEAIS (Buletin Electronic de Analiza Imaginilor si Semnalelor) si Internet News.
După schitarea sitului, problemele tehnice care trebuiau rezolvate vizau designul în detaliu al întregului sit, convertirea articolelor în format HTML, redimensionarea graficii si salvarea ei în formate suportate de navigatoare (GIF sau JPEG), scrierea unui program de căutare pe sit pentru localizarea mai usoară a documentelor de către vizitatori, scrierea scripturilor pentru procesarea datelor din formularele interactive si deschiderea unor căsute de postă electronică pentru contact.
Structura de directoare si referintele hypertext au fost gîndite astfel încît să asigure portarea usoară (mirroring) a întregii publicatii si pe alte servere.
Primul element al noii publicatii a fost pagina de primire. Am experimentat mai întîi o imagine senzitivă (server side) la care am renuntat repede deoarece implementarea acestui tip de imagine senzitivă permite vizualizarea doar a coordonatelor cursorului nu si a adresei la care conduce. Mai mult, am estimat că majoritatea vizitatorilor din tară utilizează Lynx sau navighează cu grafica inhibată, motiv în plus pentru a recurge la o pagină mai traditională.
Ca punct de start, pagina de primire trebuia să contină toate legăturile care conduceau la diversele sectiuni organizate astfel încît să sugereze structura sitului, să aibă un volum mic dar în acelasi timp să fie atrăgătoare si din punct de vedere estetic. Pentru dinamicitate am inserat două appleturi Java: unul care scria un mesaj pe margi-nea de jos a ferestrei navigatorului si unul care prezenta animat sigla editurii. Am renuntat repede la primul deoarece mesajul era afisat în acelasi loc în care navigatorul scria adresele la care conduc zonele active ale paginii. În final, sursa primei pagini era de 2,5 Ko iar grafica (fundal, iconurile publicatiilor, numele Agorei si grafica auxiliară) ocupa aproximativ 70 Ko. La o viteză de transfer de 19,2 Ko/sec încărcarea paginii dura prea mult asa că am redus grafica la mai putin de jumătate.
Datorită dimensiunii mari a publicatiei am hotărît să folosim toate elementele dispononibile pentru structurare, inclusiv culoarea. Sectiunile le-am evidentiat atît prin culoarea fundalului cît si prin culoarea textului: galben pastel (#ffffca) pentru fundal si maron (#800000) pentru text la BYTE, alb si negru (#ffffff si #000000) pentru PC Report, maron si alb pentru CAD Report si albastru închis (#000080) pe un fundal generat cu un GIF, pentru restul Agorei.
Butoanele de navigare, prezente în toate paginile de nivel 2 (pagina de primire este de nivel 1) pot apare în două stări, on si off, permitînd cititorului nu numai să navigheze în orice sectiune a publicatiei din orice pagină de nivel 2 dar si să-si stabilească pozitia în interiorul publicatiei (butonul paginii curente este totdeauna off). Desi butoanele nu sînt foarte mici (3,6 Ko), modul de utilizare al graficii de către majoritatea navigatoarelor grafice (din cache, dacă există) nu determină scăderea vitezei de încărcare.
Urma acum partea mai plăcută: designul paginilor care să permită interactiunea cu cititorii. Aceasta însemna posibilitatea ca vizitatorii să scrie direct într-o carte de oaspeti (guest-book) si participarea vizitatorilor la discutiile clubului Agora. În aparentă rezolvările par identice. În practică este vorba de lucruri destul de diferite.
Formularele sînt un mecanism excelent pentru realizarea interactivitătii si sînt suportate de majoritatea navigatoarelor grafice. Inserarea formularelor presupune designul unei pagini de intrare a datelor care cuprinde mai multe controale (cîmpuri text, meniuri de selectie, butoane radio, etc) si scrierea unui program care să prelucreze datele intrate în formulare. În ceea ce priveste pagina de intrare a datelor s-ar putea spune că formularele HTML sînt superioare formularelor pe hîrtie din multe puncte de vedere. Mai întîi, cîmpurile text large de (să zicem) 20 de caractere pot acomoda secvente de text mult mai lungi (continutul defilează spre stînga), lungimea lor fiind limitată doar de creatorul paginii. Apoi există posibilitatea "ascunderii" textului tastat care apare ca un sir de asteriscuri, lucru folositor atunci cînd se tastează informatii confidentiale. În sfîrsit, butoanele radio care restrîng optiunile utilizatorului (numai unul poate fi selectat) si căsutele de selectie care lărgesc posibilitătile de selectie (există posibilitatea mai multor elemente selectate). Cel mai evident avantaj este cel al listelor multiple de selectie, imbricate, lucru deosebit de util cînd nu doresti să coplesesti utilizatorul cu informatie care pentru el poate fi inutilă.
Prelucrarea formularelor interactive se poate face fie prin scripturi CGI fie prin scripturi Java. Interactiunea furnizată via CGI este pe partea de server iar cea furnizată de Java Script este pe partea de client. Pentru portabilitatea sitului evident că ar fi fost de preferat rezolvarea oferită de Java dar aceasta ar fi restrîns numărul celor care ar fi putut folosi formularele interactive; nu toate navigatoarele au implemetate facilitătile Java. Am preferat deci rezolvarea oferită de scripturile CGI datorită faptului că sînt independente de navigator.
Ceea ce a rezultat în urma pasilor prezentati anterior a fost un sit HTTP de primă generatie (hypermedia plus scripturi CGI), cu rezolvări tehnice "cuminti".
Pînă la întîlnirea din luna viitoare, vizitati-ne la http://www.agora.ro/. Veti găsi o bogată colectie de articole din BYTE Romania (mai 1995 - martie 1996), PC Report (februarie - aprilie 1996), CAD Report (martie - aprilie 1996), BEAIS (toate numerele), lucrări nepublicate pe hîrtie (sectiunea Articole), informatii despre editori, colaboratori si despre cum puteti deveni colaboratorii nostrii, veti putea urmări discutiile Clubului Agora (moderator Augustin Moga) si veti găsi multe puncte de start în explorarea resurselor pe Web.
Pentru cei care nu ne pot vizita direct, adresa de contact este .